Vine salariul, pleacă facturile, iar pe 20 te uiți la sold înainte de fiecare cafea. Știi că „ar trebui să ai un buget”, dar majoritatea ghidurilor se opresc la „notează-ți veniturile și cheltuielile”.

Pe scurt: bugetul lunar răspunde la o singură întrebare: cât poți cheltui luna asta pe lucruri care nu sunt obligatorii fără să atingi chiria sau economiile? Plătești întâi cheltuielile esențiale, pui apoi deoparte economiile, iar ce rămâne e limita ta de cheltuieli. La final verifici dacă banii vin înaintea facturilor.

Ordinea care ține bugetul în picioare
  1. Venit net
  2. minus cheltuieli esențiale
  3. minus economii
  4. = limita ta de cheltuieli

Un exemplu calculat

Un exemplu inventat, dar realist: o persoană, 6.000 lei venit net pe lună, 3.700 lei cheltuieli esențiale (chirie, utilități, mâncare, transport, asigurare, rata minimă la un credit) și o țintă de economisire de 20%.

O lună, în ordinea în care plătești
SumăParte din venit
Venit net6.000 lei100%
Cheltuieli esențiale3.700 lei62%
Economii (ținta de 20%)1.200 lei20%
Limita de cheltuieli1.100 lei18%

1.100 lei

Cât poate cheltui persoana din exemplu luna asta pe ce vrea, după ce esențialele și economiile sunt acoperite

Două lucruri ies în evidență:

  • Esențialele iau 62%, nu 50% cum spune regula clasică 50/30/20. Pentru un singur venit și o chirie e ceva normal. Regula e un punct de plecare, nu un examen pe care îl pici. Dacă esențialele tale sunt mari, se micșorează întâi cheltuielile pe dorințe, nu economiile (50/30/20 pentru părinți ocupați arată și variantele 60/20/20 și 70/10/20).
  • 1.100 lei e cifra cu care trăiești. Nu 6.000 lei și nici „ce rămâne pe 30”. S-o știi pe 1 ale lunii e tot rostul unui buget.

Cei șase pași

1. Notează venitul net și data la care intră

Folosește suma care ajunge în cont, nu salariul brut. Notează data fiecărei plăți pentru următoarele două-trei luni. Dacă venitul tău variază (bonusuri, facturi de PFA), planifică pe cea mai slabă lună din ultimele șase și tratează tot ce vine peste ca pe un extra.

2. Fă lista facturilor fixe, cu data scadenței

Chirie sau rată la casă, asigurări, rate la credite, telefon, abonamente. Scadența contează cât suma: o factură scadentă pe 1 și un salariu care intră pe 10 sunt o problemă chiar dacă luna iese pe plus.

3. Estimează cheltuielile variabile din extrase reale

Mâncarea, utilitățile, benzina și transportul în comun se schimbă de la o lună la alta. Nu ghici: ia extrasele de cont din ultimele trei-șase luni și calculează cu o lună obișnuită, nu cu cea mai bună. Urmărirea cheltuielilor arată cum transformi extrasele într-un interval.

4. Pune economiile deoparte înainte să cheltui

Mută-le în ziua salariului, cu un transfer programat o singură dată. Economiile care așteaptă „ce rămâne la sfârșitul lunii” ies de obicei zero. Dacă nu ai încă un fond de urgență, acolo merg banii mai întâi (fondul de urgență).

5. Verifică momentul plăților, săptămână cu săptămână

Sold la început + bani care intră − facturi scadente în săptămâna aceea = sold la sfârșitul săptămânii. Fă calculul o dată pentru luna care vine. Dacă o săptămână iese pe minus deși luna întreagă e în regulă, ai o problemă de sincronizare, nu de cheltuieli: mută o scadență sau ține o mică rezervă în cont (sincronizarea salariului).

6. La sfârșitul lunii compară planul cu realitatea

Zece minute ajung. Dacă o cheltuială esențială a fost mai mare trei luni la rând, crește-i estimarea; nu e un eșec. Un buget care nu se schimbă niciodată e de obicei unul la care nu se uită nimeni.

Unde nu funcționează metoda

  • Esențialele costă mai mult decât venitul. Nicio împărțire nu rezolvă asta. Alegerea e între un venit mai mare, un cost fix mai mic (chirie, credit, mașină) sau amândouă. Bugetul îți arată clar diferența, dar n-o poate acoperi.
  • Facturile anuale. RCA-ul, impozitul pe clădire și concediul nu vin în fiecare lună, așa că bugetul lunar le uită. Împarte-le pe fiecare la 12 și pune suma deoparte lunar.
  • Două venituri. Un cuplu trebuie să stabilească întâi ce e comun și ce e personal; abia apoi cifrele au sens.
  • E un plan, nu o prognoză. Primele două luni nu vor ieși exact. Așa îți afli cifrele reale.

Încearcă cu cifrele tale

Introdu venitul net și cheltuielile esențiale în calculatorul gratuit de buget 50/30/20. Îți arată împărțirea clasică și, alături, cât lasă de fapt esențialele tale pentru economii și cheltuieli. Cu exemplul de mai sus (6.000 lei și 3.700 lei) vei vedea aceiași 1.200 lei și 1.100 lei.

Un singur lucru de făcut azi

Deschide aplicația băncii, caută data la care intră salariul și data la care e scadentă chiria sau cea mai mare factură, apoi scrie-le una lângă alta. Dacă factura vine prima, începe cu pasul 5.

Vezi și